vineri, 28 iunie 2013

Semanatul cand si cum


Dintre toate operațiile semănatul este una dintre cele mai dificile operații, în general se optează pentru cumpărarea de răsaduri, puțin pentru faptul că lipsește încrederea în propriile capacități, dar obținerea de plante plecând de la semințe nu este atât de dificilă și are și avantaje. Primul avantaj este că se poate obține o gamă de plante diferită de ceea ce ne oferă piața, cu posibilitatea de a ținti spre specii și soiuri rare, și nu de neglijat se evită și o cheltuială in plus. Ce să semănăm? Teoretic se poate semăna cam orice arbori incluși, chiar dacă pentru a germina sămânța arborilor are nevoie de o perioadă de timp destul de lungă și timpii de așteptare de regulă descurajează. Cele mai mari satisfacții se obțin când se seamănă plante anuale sau perene. Semințele se cumpără ambalate în pliculețe, sigilate, impermeabile, dar în ultimul timp se pare că câștigă teren cele capsulate, protejate de substanțe (siliciu, talc, turbă, bentonită) care în prezența umidității se dizolvă hrănind și protejând embrionul seminței. Aceste semințe au dimensiunile unui bob de mazăre deci sunt ușor de semănat și ce este mai important nu va fi nevoie să le rărim. Sunt mai scumpe decât semințele normale dar au rezistență ridicată la boli, procentul de

germinație este foarte mare ajunge chiar la 99% și de loc de neglijat ușurează semănatul. Pentru legume cu semințe de mici dimensiuni, s-au creat fâșii de celuloză hidrosolubilă unde semințele sunt semănate la
distanța justă deci singura operație care rămâne de făcut este să acoperim această fâșie cu pământ și semănatul este terminat. Lunile cele mai indicate pentru semănat sunt aprilie și mai, dar sunt plante care se pot semăna și în martie aprilie. Plantele bienale se pot semăna la sfârșitul toamnei, în acest fel vor înflori în anul succesiv.  Semințele se seamănă în răsadnițe sau direct în grădină, răsadnița trebuie să asigure condiții ideale germinării și dezvoltării semințelor, trebuie pregătită într-un loc ferit de vânt, cu expoziție la soare, pe cât posibil la baza unui zid sau a unui gard viu. Răsadnița trebuie să fie înălțată raportat la restul terenului, în acest fel se asigură scurgerea naturală a apei, excesul de apă în răsadnițe duce la apariția „bolii coletului” care poate compromite toate răsadurile. Pentru a proteja răsadnița se creează  o ramă sau o structură din lemn care să poată fi acoperită cu folie de polietilenă sau alte materiale în așa fel încât semințele să aibă condiții optime pentru a germina și plantele să se dezvolte. La semănat dacă semințele sunt foarte mici se pot amesteca cu nisip pentru o distribuire cât mai uniformă pe suprafața de semănat.  Se poate semăna pe rânduri, în cuiburi, pe mici straturi sau se poate folosi cea mai veche metodă împrăștiind uniform semințele pe toată suprafața de semănat. 

Balcon

Balcon

Organizarea balconului

Înainte de a începe cultivarea legumelor pe balcon, trebuie să ținem cont de câțiva factori care pot contribui la dezvoltarea armonioasă a plantelor de pe balconul nostru. Expunerea; balcoanele cu expunere la sud sunt luminoase dar pe perioada de vară plantele pot suferi de cald datorită expunerii îndelungate la soare, mai ales pe balcoanele de la etajele superioare. Problema poate fi rezolvată dacă se creează garduri vii care să asigure cel puțin câteva ore de umbră pe zi. Un gard viu poate fi făcut din fasole urcătoare, din castraveți, din porumb dulce, din mazăre. Artificial zona de umbră se poate realiza și prin instalarea unei perdele sau a unui parapete de genul unui gard de stuf care să protejeze balconul de razele soarelui. O expunere favorabila a balconului este est, sud-est sau vest, sud-vest. Când balconul este expus la est sau sud-est legumele vor beneficia de lumina soarelui dimineața , în timp ce la expunerea la vest, sud-vest asigura lumină și soare după
amiază. În ambele cazuri legumele de pe balcon vor fi protejate de razele fierbinți de la amiază. Expunerea la nord nu este tocmai favorabilă dar și aici cu putină atenție se pot cultiva legume. Atenție la vânt; un balcon care găzduiește legume în ghivece trebuie să fie ferit de vânturile puternice care pot cauza neplăceri. Vântul poate îndoi plantele, poate pune la pământ ghivecele unde cultivam legume. Vântul provoacă ofilirea frunzelor; favorizează evaporarea apei, de multe ori cantitatea de apa evaporată la nivelul frunzei  este mai mare decât cantitatea de apă absorbită la nivelul rădăcinii. Pentru a proteja balconul împotriva vânturilor se poate recurge la garduri vii din plante agățătoare cum ar fi de exemplu iedera. Pot fi create garduri vii si din fasole mazăre  sau castraveți. Forța vântului trebuie atenuată, pentru o creștere armonioasă plantele au nevoie de aer, în locurile închise se creează condiții favorabile dezvoltării insectelor și a ciupercilor care duc la îmbolnăvirea plantelor. Spațiul de pe balcon de regulă este limitat dar cu putină atenție poate fi multiplicat dacă este bine organizat și dacă se respectă câteva reguli pentru raționalizarea lui. Cum se poate economisi spațiul de pe balcon? O soluție este să semănam sau să răsădim mai multe
plante într-o lădiță unică de dimensiuni corespunzătoare, în acest fel se mărește suprafața cultivată. Pentru a face loc pentru mai multe lădițe, acestea pot fi așezate pe rafturi fructificând spațiul pe verticală. Pentru a folosi pereții balconului se pot face etajere pe care se așează ghivece cu flori sau legume. Teoretic balustrada balconului, pereții și chiar tavanul balconului trebuiesc valorificate la maxim în așa fel încât 5 metri  pătrați se transforme în 20 de metri pătrați. Pentru gardul balconului se pot folosi jardiniere, odată fixate  valorifica spațiul exterior al balconului, pentru pereți cum am spus
 etajere, pentru tavan ghivece suspendate, care pe lângă faptul că înfrumusețează balconul multiplică spațiul. Se poate valorifica și avantajos cultivarea plantelor agățătoare, care, dezvoltându-se pe verticală lasă loc liber  pe pardoseala balconului. După organizarea balconului fructificând la maxim spațiul întocmi un plan de cultură. Eu cultiv cam tot ce se cultivă într-o gradină de legume obișnuită. În ghivece mai puțin adânci se poate cultiva fasole, fasole păstăi sau mazăre; pătrunjelul si rozmarinul un ghiveci de formă pătrată chiar și împreună; pe pervazul geamului; roșiile și ardeiul gras într-un ghiveci pătrat de dimensiuni mai mari. Vinetele au nevoie de un ghiveci cu o adâncime de cel puțin 35 de centimetri dar pot fi cultivate foarte bine pe balcon. Pentru a face o rotație a culturilor primăvara devreme se poate semăna ridiche si salată sau după preferințe chiar si ceapa verde. Am dat doar câteva exemple dar fiecare poate cultiva după dorință tot ce dorește, spațiul nu este chiar atât de mic cum pare. Raționalizat, multiplicat, spațiul de pe balcon se poate dovedi suficient pentru a crea o grădinița de legume frumoasă și interesantă. Totul despre cultivarea legumelor pe balconse poate găsi aici.